2011 December | Casa de Cultură a Municipiului Iaşi "Mihai Ursachi"

Copou Parcul Poeziei – Leonida Lari

Leonida Lari

În perioda 19 decembrie 2011 – 2 ianuarie 2012, în fiecare zi, între orele 10-11 şi 17-18, în zona „Teiul lui Eminescu” din Parcul Copou, puteţi asculta, în format audio, poezie de Leonida Lari

Ce zi frumoasă

Ce zi frumoasă umblă pe pământ,
Iluminând egal şi rău, şi bine,
Privindu-mă senină şi pe mine,
Ce zi frumoasă, plină de cuvânt,
Când mă despart în gândul meu de tine.

Ce zi frumoasă trece printre noi
De propriul ei pas înfiorată
Şi,cum îmi vede faţa tulburată,
Îşi tot întoarce capul înapoi,
Să nu mai fiu uitată niciodată.

Ce zi frumoasă e şi ce potop !
Învingător de frunză şi de floare !
În zile de-astea nimenea nu moare,
Doar eu la pragul meu, precum un snop,
Cad şi nu cad, ţinut de legătoare.

Leonida Lari s-a născut la 26 octombrie 1949 la Bursuceni, în apropiere de Bălți (RSS Moldovenească, URSS), într-o familie de învățători, mama sa fiind Nadejda Tuchilatu. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, din Chișinău, facultatea de filologie. A fost colaborator la Muzeul de literatură D. Cantemir din Chișinău (1971-1973), redactor la revista “Literatura și Arta” (1985-1988) din RSSM, redactor șef al primei publicații în grafie latină din Republica Moldova – “Glasul națiunii” (1988-2003).

Leonida Lari s-a aflat printre fruntașii Mișcării de emancipare națională din Basarabia în anii 1988-1991. A fost Deputat în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) și membru al Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova între 1990 și 1992. Între 1990 și 1997 a stat în fruntea Ligii Creștin Democrate a Femeilor din Moldova (una din componentele constituante ale Partidului Social-Liberal în 2001). Începînd cu anul 1992 este deputat în Parlamentul României (în 2004 a fost aleasă pe lista Partidului România Mare).

Nicolae Dabija în “Gazeta de pe Gard”

nicolae dabija

A apărut în “Gazeta de pe Gard” poetului Nicolae Dabija

Prin aceasta, Casa de Cultură „Mihai Ursachi” continuă proiectul iniţiat din ianuarie 2010, ce-şi propune familiarizarea publicului cu opera şi viaţa unor scriitori clasici din ţară şi din străinătate.  Acesta constă în publicarea şi afişarea pe gardul Parcului Copou, pe banner, a unei „reviste” culturale mai aparte, care „iese” din librării pe stradă, sub ochii publicului.

Copou Parcul Parcul Poeziei – Nicolae Dabija

Nicolae Dabija

În perioda 5-19 decembrie 2011, în fiecare zi, între orele 10-11 şi 17-18,
în zona „Teiul lui Eminescu” din Parcul Copou, puteţi asculta, în format audio, poezie de Nicolae Dabija

Mi-i teamă de o carte

Mi-i teamă de o carte (o văd ades şi-n vis)
pe care aş deschide-o-nfrigurat
şi-n paginile ei aş da de-odat…
de toate versurile pe care incă nu le-am scris.

De care sufletul mi-i însă, îmbibat:
precum de apă un burete;
şi solie – din partea lor – mi-i orice vis curat,
şi mi-i devreme ora cea târzie.

Parcă mă văd citind – în acea carte
doar pân’ la mijloc orice poezie,
ştiind ce-i scris, de-odată, mai departe,
cum dintr-un rând poemu-ntreg învie.

Şi ochii-ar luneca, pustii de gânduri –
ca peste un destin ce se amână –
peste acele, dragi şi sfinte, rânduri,
precum transcrise de-o străină mână.

Nescrise foi se vor sălbătici-n sertare;
şi în amurguri vechi, cu iz amar, –
eu cartea ceea-aş răsfoi-o, arare;
ca pe-osânditul propriul meu dosar.

Nicolae Dabija, de naționalitate română și religie ortodoxă, este nepotul arhimandritului Serafim Dabija, unul din marii duhovnici români, deportat în Gulag în 1947. Cunoaște profund viața comunităților românești din jurul României. În calitate de redactor șef al săptămînalului Literatura și Arta editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova a avut un rol important în lupta de renaștere națională din Republica Moldova. Săptămînalul condus de Dabija a fost, în anii 1988-1989, cea mai importantă publicație care susținea revenirea limbii române la grafia latină și decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească. În perioada de glorie săptămînalul “Literatura și Arta” depășea tirajul de 260.000 de exemplare.

În 2005 e ales președinte al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, organizație neguvernamentală de cultură și drept, la care au aderat peste 150 de organizații culturale, uniuni de creație, asociații neguvernamentale. La 1 iulie 2008 avea peste 250 000 membri, fiind organizația nonguvernamentală cu cea mai largă aderență din republică, cu filiale în Ucraina (Bucovina de Nord, Sudul și nordul Basarabiei, or. Ananiev ș.a), Federația Rusă (Moscova, Norilsk, Surgut), Israel, Italia, Grecia, Serbia, Letonia, Georgia. Dintre activitățile FDRM face parte și depunerea Cererii de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (la 26 decembrie 2006) din partea Societății Civile, însoțită de peste 200 000 de semnături.

 

Powered by WordPress | Designed by: diet | Thanks to lasik, online colleges and seo