2012 June | Casa de Cultură a Municipiului Iaşi "Mihai Ursachi"

“Lanterna Magică” în Parcul Copou din Iaşi

 

Casa de Cultură “Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi

Clubul Fotografilor

Vă invită
sâmbătă, 30 iunie 2012, de la ora 21.30, în Parcul Copou din Iaşi,
la proiecţia de fotografii în aer liber

“LUT”

“Lanterna Magică”
va prezenta suite de imagini
realizate în lumea câtorva maeştri ceramişti tradiţionali şi a unor meşteri populari români.
O parte din fotografii alcătuiesc cele două expoziţii deschise în această perioadă
în Galeriile de Artă “La Gard” şi “Labirint”
ale Casei de Cultură “Mihai Ursachi” din Parcul Copou.

Lucrările sunt realizate de:
Ştefan Abageru, Nicu Apostu, Sorin Aruştei, Andrei Bobu,
Cătălin Chiriloi, Gheorghiţă Epureanu, Cosmin Ivaşcu, Ştefan Mardare,
Dan Mititelu, Carmen Parii, Antoaneta Popa, Claudiu Răileanu şi Cristian Ţibu.

Cu acest prilej se va putea răsfoi albumul mititel de fotografie
“Meşteri, meşteriţe şi calfe prin Târgul Ieşilor”.

Alte detalii în:
http://blog.clubul-fotografilor.ro/2012/06/19/10371
http://dan-mititelu.ro/alternative/?page_id=7788

Copou Parcul Poeziei – Emil Botta

Emil Botta

 

Fabula

” Va voi ridica la rangul de copac,

spus-a Dumnezeu ierburilor blajine,
iata, in primavara care vine,
cresterii voastre nu voi mai pune capac. ”

” Sa nu credeti in el, e un fagaduitor,
zise titirezul care se-nvartea la radacina lor.
Mie mi-a promis ca o sa ma faca om,
cu ciubotele, o comoara de om. ”

Dar un grec, un esop, auzindu-l grai :
” Daca Dumnezeu si-ar implini cuvantul, ce-ar mai fi ?
Fapta lui pentru ambitiosi e tagada
si spusa e ademenire, e incercare, e nada. ”

 

Emil Botta (n. 15 septembrie 1911, Adjud – d. 24 iulie 1977, București) a fost un poet, prozator și actor român. Este absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică din București (1932). Ca actor Emil Botta a fost unul dintre cei mai originali.

Este fratele eseistului Dan Botta, precum și fiul lui Theodor Botta, medic, și al Aglaiei. Clasele primare le face la Adjud, dar la 15 ani fuge de acasă pentru a deveni actor. Urmează apoi Conservatorul de Artă Dramatică din București, în perioada 1929-1932. Devine actor al Teatrului Național din București, după mai mulți ani petrecuți pe unele scene de provincie. La Național joacă în roluri de excepție, Werther, Iago, Macbeth, Unchiul Vania, Ion din Năpasta etc. Aparent anacronic, el își juca mai cu seamă glasul. Era făcut parcă pentru tragediile antice, decât pentru teatrul contemporan. Avea pe masca actoricească imprimată acea damnațiune caracteristică artiștilor luciferici, blestemați, înrăiți întru geniu cu spirite necontrolabile la prima investigație.
A debutat cu poemul Strofă ultimă în revista lui Tudor Arghezi Bilete de papagal în 1929. Poetul a făcut parte din grupul intitulat „Corabia cu ratați”, din care s-au desprins și filozoful Emil Cioran sau dramaturgul Eugen Ionescu. A fost poetul preferat al generației Criterion, pentru versurile sale, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt aveau un adevărat cult. Este autorul unei poezii negre, existențialiste, cu personaje dintr-o mitologie proprie a morții, în consonanță cu filozofia Trăirismului interbelic. E un poet al măștilor, eul liric se devoalează prin toate aceste personaje, rezultând o comedie a morții și a neputinței.. În 1937 îi apare la „Fundațiile regale pentru literatură și artă”, întâiul volum, premiat, intitulat: „Întunecatul april”. Timbrul original al acetei poezii încântă critica. Vladimir Streinu („cloșca cu puii de aur: cum l-a numit Șerban Cioculescu) distinge în această apariție „Semnele noi de lirism”, în contextul în care marii lirici interbelici ajungeau la apogeu. Urmează, apoi, volumul „Pe-o gură de rai” (1943), Ciclul Vineri (1971) – în vol. „Versuri” și „Un dor fără spațiu” (1976). În 1938 sunt editate prozele din „Trântorul”. Asemenea lui Alexandru Philippide, Emil Botta a scris relativ puțină poezie. Spațiul său poetic este, însă, inconfundabil. Botta a lucrat în dingurătate desăvârșită ca un ouvrier cvasianonim la o construcție poetică de primă mărime.

 

În perioda 25 iunie – 9 iulie 2012, în fiecare zi, între orele 10-11 şi 17-18,  în zona „Teiul lui Eminescu” din Parcul Copou, puteţi asculta, în format audio, poezie de Emil Botta.

Expoziţia de fotografie “Meşteri, meşteriţe şi calfe prin Târgul Ieşilor”

 

Casa de Cultură “Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi – Galeria de Artă “Labirint”
Dan Mititelu
“Meşteri, meşteriţe şi calfe prin Târgul Ieşilor”
Expoziţie de fotografie
Perioadă: 20 – 30 iunie 2012.
Program: luni-vineri, orele 8-20.
Expoziţia reuneşte 40 de fotografii alb-negru (30 x 45 cm) realizate în Iaşi la Târgul Meşterilor Populari (13-14 mai 2011 şi 18-19 mai 2012), la Târgul de Ceramică Tradiţională “Cucuteni 5000” (1-2 iulie 2011) şi la Sărbătorile Iaşului (13-14 octombrie 2011).
Toate lucrările prezentate fac parte dintr-un album-catalog (21×21 cm) care va putea fi achiziţionat sâmbătă, 30 iunie 2012, de la ora 21, în Parcul Copou din Iaşi, înainte de o proiecţie de fotografie în aer liber.

15 iunie – Mihai Eminescu

eminescu

 

Casa de Cultură a Municipiului Iaşi “Mihai Ursachi”

123 de ani de la trecerea în eternitate a Poetului Naţional

MIHAI EMINESCU


vineri, 15 iunie 2012, în faţa Teiului lui Eminescu din Parcul Copou începând cu ora 11.00

– recital de poezie susţinut de actorul Petru Ciubotaru
– recital de poezie susţinut de membrii Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi
– recital de poezie susţinut de membrii trupei de teatru PARC – COPOU
– între orele 12.00 – 14.00 persoanele care doresc să aducă un omagiu Poetului sunt aşteptate lângă Teiul Lui Eminescu
– de la ora 14.00, elevii Colegiului Naţuinal “Garabet Ibrăileanu vor prezenta un spectacol intitulat “Eminescu, eternitate românească”

Moderator: Constantin Dram

Se vor depune jerbe de flori la mormântul Poetului

Copou Parcul Poeziei – Aurel Pantea

 

***
se dedică domnului Mihai Şora

Dragostea cade cu gura în ţărînă,
de peste tot adună peisaje epuizate ochiul necruţător,
şi totuşi nu lăsa nici o şansă morţii să se nască,

iubirile vin din pribegii îndelungi, poartă
urmele refuzurilor, mulţi adorm
lîngă crima savîrşită, şi totusi
nu lăsa nici o şansă morţii să se nască,

timpul viu îşi arată durerea mare,
din cei plecaţi se înalţă priviri ce au înţeles totul,
preţul plătit pentru a fi viu se transmite mai departe,
mai departe, şi totuşi
nu lăsa nici o şansă morţii să se nască,

injectează în noi veacul de morfină
placizi avatari, femeia şi bărbatul găsesc, în cele din urmă,
locul unde au început singurătăţile lor oxidante, din vieţile lor
ies  în serii vietăţi fugace, şi totuşi
nu lăsa nici o şansă morţii să se nască

 

Aurel Pantea a urmat Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1972-1976). În timpul studenției a fost redactor la revista „Echinox”. După absolvire, a fost profesor la Borșa-Maramureș și Alba Iulia (1976-1983), corector la ziarul „Unirea” din Alba Iulia (1980-1984). În prezent, este conferențiar universitar dr. la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Din 1989 este redactor al revistei „Vatra” din Târgu Mureș. Din 1990 este redactor-șef al revistei „Discobolul” din Alba Iulia.

 

În perioda 4 – 18 iulie 2012, în fiecare zi, între orele 10-11 şi 17-18,  în zona „Teiul lui Eminescu” din Parcul Copou, puteţi asculta, în format audio, poezie de Aurel Pantea

Powered by WordPress | Designed by: diet | Thanks to lasik, online colleges and seo