afis dragobete

De la inimă la inimă – spectacol dedicat zilei de „Dragobete”

Vineri, 23 februarie, ora 12.00, în sala de spectacole „Diotima” a Casei de Cultură „Mihai Ursachi”, elevii Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu” vor susține un spectacol de poezie, teatru și dans dedicat zilei citeste mai departe »

dav

„Mihai Ursachi ’77”

Vineri, 16 februarie 2018, la Casa de Cultură ”Mihai Ursachi” a avut loc evenimentul dedicat împlinirii a 77 de ani de la nașterea Magistrului Mihai Ursachi. Mulțumim poeților invitați (Daniel  Corbu, Horia citeste mai departe »

CFI

Vernisajul expoziţiei de fotografie AN 2017

În Sala „Diotima” a Casei de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi, a avut loc marţi, 13 februarie 2018, vernisajul expoziţiei de fotografie AN 2017. Moderatorul întâlnirii, ce s-a bucurat de prezenţa citeste mai departe »

Galeria „LA GARD”: ”Paris – frânturi de privire” / expoziție personală de fotografie Ozolin Dușa

Afis Expo Paris head

În perioada 3 – 24 octombrie 2011, Casa de Cultură „Mihai Ursachi” vă invită să vizitaţi

Galeria „LA GARD”:  ”Paris – frânturi de privire” – expoziție personală de fotografie Ozolin Dușa

“Parisul este un oraș aparte. Despre el s-au scris mii de tomuri, s-au compus nenumărate melodii, filme de succes s-au turnat pe străzile lui. Marii artiști ai lumii s-au regăsit în inima acestui oraș aparte,  înnobilându-l cu rodul muncii lor. Orice vizită în Paris este o experiență extraordinară. Unică. Orice despărțire de el îți aduce regretul că timpul care i l-ai acordat a fost prea scurt. Mereu promiți că vei reveni!

Parisul – orașul în care să mergi o viață, an de an, fără să te plictisești, fără să-l descoperi în totalitate. O expoziție de 62 de imagini color, pe gardul Parcului Copou, darul artistului fotograf pentru concitadini. O imagine actuală a unui Paris viu, vizitat anual de milioane de turiști care, și ei, îl iubesc necondiționat.” – Ozolin DUŞA

Ozolin Duşa (n 01.03.1961, Dorohoi, Botoşani). Absolvent al Liceului Pedagogic Botoşani. Absolvent al Academiei de Arte GEORGE ENESCU din Iaşi, departamentul Teatru, secţia Teatrologie. Masterand al aceleeaşi Universităţi, secţia Foto-video. Iniţiator, împreună cu Centrul Cultural Francez din Iaşi al „Atelierului de Fotografie” (coordonare efectivă perioada ianuarie-iulie 2008). Inițiator și coordonator (în 2009) al „Noului Atelier de Fotografie”, cu întâlniri săptămânale (lunea) şi Coordonatorul „Galeriei de la Cafenea”, ambele la Librăria Avant-garde din Iaşi (http://www.noulatelierdefotografie.blogspot.com/). Actualmente coordonatorul Asociației FOTO IAȘI: www.fotoiasi.net și al Galeriei permanente de Fotografie ”Foayer”, cu sediul la Ateneul Tătărași din Iași. Autor al unor fotografii expuse în saloanele internaţionale de gen din România, Argentina, Germania, Brazilia, Belgia, Portugalia, India, Scoţia, Letonia, Polonia, Iugoslavia, Malaezia, China, Anglia, Japonia, Taiwan, Republica Moldova.

Mai multe informaţii, aici.

Galeria „La Gard” este deschisă nonstop,  cu ajutorul a 16 panouri expuse pe gardul Parcului Copou din Iaşi. Printr-un concept nonconformist, care-şi propune apropierea publicului larg de artă – şi invers – „La Gard” este singura galerie din România ce prezintă  în aer liber, permanent, o expoziţie de artă plastică.

 

Marin Sorescu în „Copou – parcul poeziei”

header sorescu

În perioada 26 septembrie – 9 octombrie 2011,  în fiecare zi, între orele 11-12 şi 17-18,
în zona „Teiul lui Eminescu” din Parcul Copou,
puteţi asculta, în format audio, poezie de Marin Sorescu

Am zărit lumină

Am zărit lumină pe Pămînt
şi m-am născut şi eu
să văd ce mai faceţi.
Sănătoşi? Voinici?
Cum o mai duceţi cu fericirea?
Mulţumesc, nu-mi raspundeţi.
Nu am timp de răspunsuri.
Abia dacă am timp să pun întrebări.
Dar îmi place aici.
E cald, e frumos,
şi atîta lumină încît
creşte iarba.
Iar fata aceea, iată,
se uită la mine cu sufletul…
Nu, dragă, nu te deranja să mă iubeşti.
O cafea neagră voi servi, totuşi
din mîna ta.
Îmi place că tu ştii s-o faci
amară.

Marin Sorescu (1936-1996), poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător. Debutează în 1964, la vîrsta de 28 de ani, cu volumul de parodii Singur printre poeţi. Pînă la moartea sa în 1996 mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei româneşti contemporane. Printre volumele cele mai cunoscute se numără Tuşiţi (1970), Suflete, bun la toate (1972), precum şi ciclul de 4 volume intitulat La Lilieci (1975, 1977, 1980, 1988). Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic şi degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sînt dedicate celor mici (Unde fugim de acasă?” – 1967, Cirip-ciorap – 1993).

 

Clubul Fotografilor/ A 75-a întrevedere

club_header

Casa de Cultură “Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi/ Clubul Fotografilor

A 75-a întrevedere
Joi, 22 Septembrie 2011, de la ora 18.00

Din tehnica fotografică:
Despre compoziție.
Prezintă Ciprian Marinescu

Din portofoliile membrilor Clubului Fotografilor:
Ovidiu Lucaci
Raluca Munteanu

Moderator: Ștefan Abageru


Clubul fotografilor/ Expoziție de fotografie/ ÎN VACANȚĂ

vacanta_header

Casa de Cultură “Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi/ Clubul Fotografilor

Expoziție de fotografie
ÎN VACANȚĂ

Adrian Gârneaţă, Alexandru Toma, Alina Bîtea, Andra Mircea, Andrei Bobu, Antoaneta Popa,
Bogdan Cernea, Cătălin Viţelaru, Claudiu Răileanu, Cosmin Chidovăţ, Cristian Ţibu,
Cristina Ciumău, Dan Ştefănescu, Daniela Abageru, Eugen Brodner, Gheorghiţă Epureanu,
Iasmina Calinciuc, Katerina Nedelcu, Nicu Apostu, Paul Păduraru, Raluca Butnaru,
Sorin Untu, Ştefan Abageru, Ştefan Mardare.

Galeria de Artă “Labirint”
Vernisaj: Joi, 22 Septembrie 2011, ora 19:30
Perioada: 22 Septembrie – 4 Octombrie

Expoziția este compusă din 52 de fotografii 30.5 x 45 cm.

Marin Sorescu în “Gazeta de pe Gard”

headsorescu

A apărut nr. 7 (19)/ 2011 din „Gazeta de pe Gard. Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, dedicat lui Marin Sorescu

Prin aceasta, Casa de Cultură „Mihai Ursachi” continuă proiectul iniţiat din ianuarie 2010, ce-şi propune familiarizarea publicului cu opera şi viaţa unor scriitori clasici din ţară şi din străinătate.  Acesta constă în publicarea şi afişarea pe gardul Parcului Copou, pe banner, a unei „reviste” culturale mai aparte, care „iese” din librării pe stradă, sub ochii publicului.

În numărul curent sînt publicate poeme de Marin Sorescu, fotografii ale autorului şi un amplu articol despre relaţia dintre Marin Sorescu şi Dan Hatmanu, semnat de Nichita Danilov. Vă prezentăm mai jos un fragment din articol:

Răsfoind recent albumul de artă ”Iașul – Evocare setimentatală”, apărut la Editura Dana Art, semnat de Dan Hatmanu, am dat peste următorul pasaj ieșit de sub sprinţara pană a lui Marin Sorescu: ”Îmi place nestarea picturii lui Dan Hatmanu, așezată cumva în pantă, în așa fel încît să nu-ţi poţi scălda de două ori privirea în același tablou, vreau să zic, în același fel de a picta. Viziunile sale curg în serii compacte, și artistul, un sentimental care se desprinde de trecut rîzînd, le face cu mîna, eliberîndu-se astfel prin gest și creîndu-și disponibilităţi pentru noi aventuri ale penelului…” Ceea ce ne rănește ochiul sau mai degrabă zgîrie urechea în acest vertij sorescian este cuvîntul ”nestarea”. De sorginte stănesciană, cuvîntul nu definește foarte clar inenţia autorului. Probabil că în acest context nestarea e sinonimă cu neliniștea. Sau cu căutarea, cu curgerea heraclitieană, ce apare în context. Dincolo însă de acest neajuns, linia picturii lui Dan Hatmanu e intuită milimetric…

Ceea ce m-a uimit în acest pasaj a fost francheţea, lejeritatea și exactitatea cu care Marin Sorescu se pronunţă asupra picturii cunoscutului artist ieșean. E o privire care vine atît din interiorul obiectului artistic pe care îl definește, cît și din afara lui. Această dublă perspectivă (abordare) nu poate avea corespondent decît un spirit care s-a izbit la rîndu-i de anumite limite ale artei, meditînd îndelung asupra lor. Ajuns aici, trebuie să remarc faptul că Marin Sorescu a fost preocupat nu numai de literatură, ci și de artele plastice. Scriind despre una din expoziţiile sale inaugurate postum, criticul de artă Pavel Șușară remarca faptul că Marin Sorescu posedă rara inteligenţă de-a empatiza cu lumea pe care o observă… ”Marin Sorescu scria cu dreapta și picta cu stînga”, nu dintr-un simplu motiv  sau din dorinţa de a epata sau pentru faptul că era stîngaci, ci, spune același Șuşară: ”pentru stabilirea unei relaţii afective, de natură magică cu universalul…” Pictura pentru el însemna o descătușare a energiilor și o încărcare a bateriilor cu imagini afective dintr-un alt bestiar decît cel strict literar…. Scriind despre pictura lui Dan Hatmanu, Marin Sorescu nu face altceva decît să-și expună propriile sale idei legate de creaţia artistică. Întîmplător sau nu ele consună cu pictura artistului plastic ieșean…

Powered by WordPress | Designed by: diet | Thanks to lasik, online colleges and seo