100 de metri Garduri - afis-2

“100 de metri Garduri” – expozitie de fotografie

Casa de Cultură “Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi Clubul Fotografilor Iaşi Galeria de Artă “La Gard” Expoziţie de fotografie “100 de metri Garduri” Bianca Adiaconiţei, Florin Aioanei, Mihaela Ajităriţi, Eva Androniu, Nicu Apostu, citeste mai departe »

afis 2

Eminescu sa ne judece

     Casa de Cultură “Mihai Ursachi” a Municipiului Iași, Primăria Municipiului Iași, Uniunea Scriitorilor filiala Iași, vă invită să participați vineri, 15 iunie 2018, începând cu orele 19.00, în Parcul Copou citeste mai departe »

afis vasile bazdaga 16 mai 2018_c

EXPOZIȚIE DE ARTĂ VIZUALĂ – ,,ARMONII (II)” – VASILE BÂZDÂGĂ

EXPOZIȚIE DE ARTĂ VIZUALĂ – ,,ARMONII (II)” – VASILE BÂZDÂGĂ Casa De Cultură ,,Mihai Ursachi” a Municipiului Iași si Uniunea Artiştilor Plastici Din România – Filiala Iaşi au plăcerea de a vă invita să citeste mai departe »

Copou Parcul Poezie – Ovidiu Genaru

Ovidiu Genaru

 

În perioda 20 februarie – 5 martie 2012, în fiecare zi, între orele 10-11 şi 17-18, în zona „Teiul lui Eminescu” din Parcul Copou, puteţi asculta, în format audio, poezie de Ovidiu Genaru

Ovidiu Genaru (în acte: Ovidiu Bibire) s-a născut la 10 noiembrie 1934 la Bacău, ca fiu al lui Constantin Bibire (ospătar) şi al Mariei Bibire (înainte de căsătorie, Vasile). După terminarea liceului în oraşul natal, s-a înscris la Institutul de Cultură Fizică din Bucureşti (deşi visa să devină medic). S-a remarcat, în scurtă vreme ca gimnast (“Ca gimnast eram o mare speranţă; mi se dădeau portocale şi frişcă, ca să devin Cineva: Cineva care să execute cel mai bine din Europa roata ţiganului şi salturile mortale.”), iar timp de un sezon a lucrat chiar, pentru a câştiga bani de buzunar, ca acrobat la circ. Tot în anii studenţiei a descoperit însă literatura, citind cărţile din colecţia unui colonel (cel la care stătea în gazdă) şi împrietenindu-se cu colegul său de facultate, George Bălăiţă.
După absolvirea Institutului de Cultură Fizică din Bucureşti, în 1957, lucrează ca profesor de gimnastică la Şcoala Sportivă din Bacău. Debutează cu poezie în revista Luceafărul, în 1964. Prima carte, volumul de versuri Un şir de zile, îi apare în 1966 în colecţia “Luceafărul” a Editurii pentru Literatură. Va publica în continuare relativ numeroase alte volume de versuri şi proză, fără să devină vreodată previzibil şi plictisitor, fără să apară – nici măcar temporar – neinspirat sau lipsit de farmec în faţa cititorilor. Ele îi vor aduce aprecieri din partea criticilor, premii ale Uniunii Scriitorilor etc., dar nu şi un loc pe măsura meritelor sale în literatura contemporană. Are – ca şi Emil Brumaru sau Eugen Negrici – soarta scriitorului înzestrat din provincie, care primeşte mesaje de simpatie de peste tot, dar nu şi un loc în ierarhia literară. Din 1968 până în 1974 este redactor la revista Ateneu, apoi asistent universitar la Institutul Pedagogic din Bacău (1974-1980), muzeograf la Casa memorială “G. Bacovia” (1980-1989), consilier la Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Bacău (1990-1992), deputat al FSN în Parlament în legislatura 1992-1996, iar consilier etc. în 1999, la 65 de ani, publică o carte de versuri, Orient, pardon! în comparaţie cu care poezia celei mai tinere generaţii pare bătrânicioasă.

 

APROAPE

 

O ajung din urmă şi o întreb dacă este ea
,,Eu sunt”, îmi răspunde, ,,Eu în carne şi oase”.
Observând-o atent, am dubii: este şi nu este ea
în acelaşi timp. Şi totuşi seamănă.
Muşc dintr-un măr şi ea muscă dintr-un alt măr.

,,Chiar aici am fost părăsit de o femeie
cu ani în urmă, care semăna cu dumneata”.
,,Chiar aici”, îmi spune, ,,am fost părăsită
cu ani în urmă de un bărbat care semăna cu dumneata”.

,,Era în amurg”, îi spun.
,,Era cam pe seară”, îmi răspunde.
,,Atunci suntem aproape noi!” exclamăm,
şi plecăm aproape împreună.

Mircea Struţeanu la Iaşi

Copou “Parcul Poeziei” – Eugen Cioclea

Eugen Cioclea

 

În perioada 30 ianuarie – 13 februarie, în fiecare zi, între orele 10-11 şi 18-19, în zona “Teiul lui Eminescu”, puteţi asculta în format audio poezii de Eugen Cioclea

 

Camaşa de forţă

Mi se spune că m-am născut în camaşă.
Maică-mea, chiar mă convinge!
Simt, le raspund,
dar ce vreţi de la mine,
nu vi-i de-ajuns
ca mă strânge?

Nu vi-i de-ajuns că din fasă o port, –
fiu-meu s-o moştenească!
Nici să mi-o spăl nu am voie s-o scot.
Acele n-au s-o cârpească.

Ruptă-i din umere. Ruptă-i pe piept.
Ca libertatea în sine.
Tac. Sunt cuminte. Sunt înţelept.
Forţa decide.

 

Eugen Cioclea este membru al Uniunii Scriitorilor din România și Republica Moldova. Traducător în diferite instituții, din 1992 funcționând ca redactor-șef la “Tineretul Moldovei”. S-a născut pe 4 august 1948 la Druță, Edineț, ca fiu al lui Sergiu Cioclea, profesor de limbă și literatură română și al Iuliei Cioclea, învățătoare.

Devine cunoscut ca poet încă din anii șaptezeci pe când își făcea studiile la Facultatea de Matematică a Universității “Mihail Lomonosov” din Moscova cu o bună parte dintre poemele ce vor alcătui mai târziu, abia la 40 de ani, volumul de debut “Numitorul comun”. Cartea va fi publicată în 1988 într-un tiraj de 3000 de exemplare, deschizându-se cu o prefață de reputatul critic literar Eugen Lungu și se va bucura de o largă apreciere în lumea literară.

 

 

 

Copou Parcul Poeziei – Leonida Lari

Leonida Lari

În perioda 19 decembrie 2011 – 2 ianuarie 2012, în fiecare zi, între orele 10-11 şi 17-18, în zona „Teiul lui Eminescu” din Parcul Copou, puteţi asculta, în format audio, poezie de Leonida Lari

Ce zi frumoasă

Ce zi frumoasă umblă pe pământ,
Iluminând egal şi rău, şi bine,
Privindu-mă senină şi pe mine,
Ce zi frumoasă, plină de cuvânt,
Când mă despart în gândul meu de tine.

Ce zi frumoasă trece printre noi
De propriul ei pas înfiorată
Şi,cum îmi vede faţa tulburată,
Îşi tot întoarce capul înapoi,
Să nu mai fiu uitată niciodată.

Ce zi frumoasă e şi ce potop !
Învingător de frunză şi de floare !
În zile de-astea nimenea nu moare,
Doar eu la pragul meu, precum un snop,
Cad şi nu cad, ţinut de legătoare.

Leonida Lari s-a născut la 26 octombrie 1949 la Bursuceni, în apropiere de Bălți (RSS Moldovenească, URSS), într-o familie de învățători, mama sa fiind Nadejda Tuchilatu. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, din Chișinău, facultatea de filologie. A fost colaborator la Muzeul de literatură D. Cantemir din Chișinău (1971-1973), redactor la revista “Literatura și Arta” (1985-1988) din RSSM, redactor șef al primei publicații în grafie latină din Republica Moldova – “Glasul națiunii” (1988-2003).

Leonida Lari s-a aflat printre fruntașii Mișcării de emancipare națională din Basarabia în anii 1988-1991. A fost Deputat în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) și membru al Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova între 1990 și 1992. Între 1990 și 1997 a stat în fruntea Ligii Creștin Democrate a Femeilor din Moldova (una din componentele constituante ale Partidului Social-Liberal în 2001). Începînd cu anul 1992 este deputat în Parlamentul României (în 2004 a fost aleasă pe lista Partidului România Mare).

Nicolae Dabija în “Gazeta de pe Gard”

nicolae dabija

A apărut în “Gazeta de pe Gard” poetului Nicolae Dabija

Prin aceasta, Casa de Cultură „Mihai Ursachi” continuă proiectul iniţiat din ianuarie 2010, ce-şi propune familiarizarea publicului cu opera şi viaţa unor scriitori clasici din ţară şi din străinătate.  Acesta constă în publicarea şi afişarea pe gardul Parcului Copou, pe banner, a unei „reviste” culturale mai aparte, care „iese” din librării pe stradă, sub ochii publicului.

Powered by WordPress | Designed by: diet | Thanks to lasik, online colleges and seo