Expoziţia aniversară de fotografie „10 ANI DIN PRIMII 100”

Casa de Cultură “Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi Clubul Fotografilor Iaşi Galeriile de Artă “La Gard” şi “Labirint” Expoziţie aniversară de fotografie “10 ANI DIN PRIMII 100” Bianca Adiaconiţei, Florin Aioanei, Mihaela citeste mai departe »

afis fara data

„Simbioză”, spectacol de teatru experimental

Casa de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului Iași Trupa de teatru MIRAGE vă invită vineri, 7 decembrie 2018, ora 20:00, la spectacolul de teatru experimental „SIMBIOZĂ” Spectacolul își propune să prezinte lupta citeste mai departe »

Afis 24 noiembrie

Doneaza si tu o carte – Proiect caritabil

  Doneaza si tu o carte – Proiect caritabil 24 noiembrie, ora 13.00, Sala Diotima   citeste mai departe »

Expoziţie de fotografie – Magia Munţilor Din Romania – Sorin Untu

Afis Sorin Untu 2 (1)

 

Casa de Cultură “Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi
Clubul Fotografilor
Galeria de Artă “Labirint”

Sorin Untu
“Magia muntilor din România”

Vernisaj: marţi, 5 iunie 2012, ora 18.30.
Perioadă: 5 iunie – 19 iunie 2012.

Lucrări ale autorului şi alte informaţii se află în:
http://sorinuntu.blogspot.ro/

Festivalul Filmului European

afis iasi

Institutul Cultural Roman va invita la Seara de deschidere a Festivalului Filmului European, editia Iasi, 24-27 mai, ora 18:30, la Casa de Cultura a municipiului Iasi „Mihai Ursachi”.

Puteti vizualiza invitatia la linkul urmator: http://ffe.ro/invitatie2012/iasi

Invitatia este valabilă pentru doua persoane. Filmul va fi prezentat in versiune originala, subtitrata in limba romană.

Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Roman si are loc in Iasi intre 24 si 27 mai, la Casa de Cultura a municipiului Iasi „Mihai Ursachi”.

Copou Parcul Poeziei – Aida Hancer

Aida+Hancer

 

Lupii de casă

când toate lucrurile dorm în zăpadă

stai treaz pentru mine când

toate lucrurile mucegăiesc tu

pune plicuri de ceai de iarnă

în dulap                       printre rufe

zbiară dar să n-audă

lupii care topesc gheaţa cu boturile fierbinţi

când toate lucrurile se opresc

lasă aerul cald să se frece de pulpele tale

într-un dans

respectă ritmurile albe ale patului

de noapte

şi sângele lupilor e ca sângele din vis

alb

şi rece şi-nconjoară de trei ori orice ruină

păzită de-un foc

dar sângele lucrurilor nu se prelinge

stă încolăcit ca iedera

acum toate lucrurile dorm în zăpadă

şi tu oclipă n-ai putut să veghezi  împreună cu mine

 

 

În perioda 21 mai – 04 iunie 2012, în fiecare zi, între orele 10-11 şi 17-18,  în zona „Teiul lui Eminescu” din Parcul Copou, puteţi asculta, în format audio, poezie de Aida Hancer

Copou Parcul Poeziei – Leonid Dimov

Leonid Dimov

A fost fiul lui Nadejda Dimov și Naum Mordcovici. Numele Dimov îl ia în 1941, când, pentru a-l proteja de persecuția antisemită, Nadia îi intentează proces de paternitate lui Naum, proces în urma căruia Leonid e declarat fiu natural, modificându-i-se numele în certificatul de naștere. (detalii în Corin Braga, „Leonid Dimov – Identitatea scindată”, studiu introductiv la Leonid Dimov, Scrisori de dragoste, Polirom, 2003)

A absolvit Colegiul „Sfântul Sava” din București, 1944, continuând cu studii (trei ani) la Facultatea de Filologie din București, facultate pe care a abandonat-o, însă. La fel a studiat 3 ani de zile biologia, fără a-și lua licența. A mai studiat în paralel, câte un an sau doi, dreptul, teologia și matematica.

Căsătorit de două ori: prima dată, în 1948, cu Lucia Salam (cu care are un copil, Tatiana, n. 1952), iar a doua oară, în 1959, cu Ana-Marina Voinescu (pe a cărei fiică, Ileana – tatăl fiind Teodor Pîcă – o va înfia).

A fost redactor al revistei România literară.

În 1959 îl cunoaște pe Dumitru Țepeneag, alături de care va teoretiza onirismul estetic. Grupul oniric îi va include pe Emil Brumaru, Sorin Titel, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Iulian Neacșu, Florin Gabrea, Vintilă Ivănceanu. În 1971, după Tezele din iulie, presiunea cenzurii se resimte acut și grupul se destramă, unii dintre membri plecând în exil (Țepeneag, Gabrea, Ivănceanu), alții retrăgându-se din zona vizibilă a lumii culturale (Dimov, Mazilescu, Turcea, Titel).

Relația apropiată a lui Dimov cu Țepeneag și apartenența la Grupul oniric l-a adus pe poet în atenția Securității, care l-a urmărit ani de-a rândul, după cum o dovedesc documentele din arhiva CNSAS studiate de Luminița

Dimov a murit în urma unui stop cardiac; este înmormântat la Cimitirul Șerban-Vodă (Bellu).

 

Jurnal

Stau norii prinşi de barbă în ţepii lunguieţi
Ai turlelor ciocnite cu vergi în cantilenă
Si linişte de Paşte împinge la pereţi
Podeaua cea vărgată ca burta de balenă

De bine mă cutremur şi-mi amintesc un an
Cu lumea despicată, zâmbind din măruntaie.
Erai o nimfă albă cu colţul diafan,
Sub merele de piatră, uitată în copaie.

Şi cum râdeau în casă ghiciţi după perdea,
Domesticiţi, cocorii, întemeind o spiţă,
Cum sfârâia prin uşă din încăperea mea
Bumbacul fantomatic fugind din jurubiţă.

Apoi, ca un vehicul oprind din loc în loc
O treflă de-ntuneric s-a repetat pe toate,
Si simt cum, lângă tine, în palma caldă joc
O purpură rotundă de bile numărate.

Din volumul « Versuri », 1966

 

 

Copou Parcul Poeziei – Ion Barbu

Ion Barbu

Ion Barbu

În anul 1919, Dan Barbillian începe colaborarea la revista literară Sburătorul, adoptând la sugestia lui Eugen Lovinescu, criticul cenaclului ca pseudonim numele bunicului său, Ion Barbu. În timpul liceului îl cunoaște pe viitorul critic literar Tudor Vianu, de care va fi legat prin una din cele mai lungi și mai frumoase prietenii literare.

Debutul său artistic a fost declanșat de un pariu cu Tudor Vianu. Plecați într-o excursie la Giurgiu în timpul liceului, Dan Barbilian îi promite lui Tudor Vianu că va scrie un caiet de poezii, argumentând că spiritul artistic se află în fiecare. Din acest “pariu”, Dan Barbilian își descoperă talentul și iubirea față de poezie. Dan Barbilian spunea că poezia și geometria sunt complementare în viața sa : acolo unde geometria devine rigidă, poezia îi oferă orizont spre cunoaștere și imaginație.

Criticul și prietenul său Tudor Vianu îi consacră o monografie, considerată a fi cea mai completă până în ziua de azi. Una din cele mai cunoscute poezii a autorului, După melci, apare în1921 în revista Viața Românească. Tot în acest an pleacă la Göttingen (Germania) pentru a-și continua studiile. După trei ani, în care a făcut multe călătorii prin Germania, ducând o viață boemă, se întoarce în țară.

Statură

Să nu prelingă, să nu pice
Viu spiritul, robit în ea,
La azimi albe să-l ridice:
Sfiit pruncia ei trecea.

Sori zilnici, grei, ardeau sub dungă,
Uşor sunau în răsărit;
Şi nori ce nu ştiau s-ajungă
Şi munţii, câţi va fi-ntâlnit,

Suiau cu iezerii, să cate
La anii falnici, douăzeci.
Vedeau din ceasul ce nu bate
– Din timp tăiat cu săbii reci.

 

 

Powered by WordPress | Designed by: diet | Thanks to lasik, online colleges and seo