Intrevedere publică – ediția 190 – ” Clubul Fotografilor Iasi ” –

citeste mai departe »

citeste mai departe »

Expoziție de fotografie ” Căutându-l pe Eminescu “..

Casa de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului Iași Clubul Fotografilor Iași Memorialul Ipotești-Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” Fundația Județeană Pentru Tineret Botoșani Clubul Fotografilor „Focus” Botoșani Clubul Fotografilor Suceveni Asociația Pasionaților citeste mai departe »

Recital cameral

recitalhead
Joi, 25 august 2011, ora 18.oo, vă invităm la un

Recital cameral

 
GABRIEL ONICIANU – tenor
DIANA SPANU-DĂNILĂ – pian
 
În program:
GEORGE ENESCU, “Sept chansons de Clément Marot”, op.15,Fr. SCHUBERT – Der Atlas, J.BRAHMS – Liebestreu,R.STRAUSS – Mein Auge,Cl.DEBUSSY – Romance, J.S.BACH – Cantata BWV 85 “Ich bin ein guter Hirt“: Recitativ Wenn die Mietlinge schlafen, Aria Seht, was die Liebe tut, G.ROSSINI – “Stabat Mater”: Aria Cuius animam gementem, F.M. BARTHOLDY – “Elias”: Aria Dann werden die Gerechten leuchten, W.A.MOZART – “Mitridate il Re di Ponto”: Aria Vado in contro
Spectacolul va avea loc în sala mare a Casei de Cultură “Mihai Ursachi” din Parcul Copou.

EXPOZIŢIA „LA GARD”: Ion Cucu – Cincizeci de ani de literatură II (fotografii cu scriitori români)

ioncucu2header

În perioada 25 august  – 11 septembrie 2011, Casa de Cultură „Mihai Ursachi” vă invită să vizitaţi

EXPOZIŢIA „LA GARD”: Ion Cucu – Cincizeci de ani de literatură II (fotografii cu scriitori români)

Aceasta este o a doua expoziţie din opera celui mai cunoscut fotograf de scriitori din România, pe care o prezentăm în galeria noastră.

În expoziţie: Mircea Sîntimbreanu, Cezar Baltag, Daniel Bănulescu, Ioan Es. Pop, Ştefan Damian, Marin Preda, Ovid. S. Crohmălniceanu, Romulus Vulpescu, Alexandru Ivasiuc, Şerban Cioculescu, Nicolae Manolescu, Nichita Stănescu, Nicolae Velea, Mircea Ivănescu, Eugen Simion, Mircea Horia Simionescu, Andrei Ionescu, Petre Stoica, Corneliu Sturzu, George Bălăiţă, Eugen Jebeleanu, Doina Uricariu, Ioan Alexandru, Dorin Tudoran, Mircea Dinescu, Fănuş Neagu, Constantin Abăluţă, Marin Mincu, Dan Cristea, Marta Petreu, Gabriela Adameşteanu, Gabriel Liiceanu, Eugen Negrici, Dan C. Mihăilescu, Valeriu Cristea, Al. George, Virgil Mazilescu.

“Forţa vine din citit. Din cărţi, din muzica simfonică şi din întâlnirile cu scriitorii. De mic mi-a plăcut să citesc. Şi când îmi legănam fraţii în copaie citeam. N-am putut termina medicina din cauza dosarului bătrânului şi trimiterii lui la Canal. Dar mi-a rămas pasiunea pentru portret. Atunci am înţeles că starea celui de pe masa de operaţii ţine cumva de fotografie. Poate că apropierea de scriitori a venit şi din faptul că, fotografiindu-i, retrăiam cumva starea doctorului de dinainte de operaţie. Lucrurile pot fi rodul întâmplării, dar nu cred. M-am întâlnit cu scriitorii pentru că eram bun la fotbal. Jucam în echipa scriitorilor pe fals. De copil organizam meciuri de fotbal între echipe de cartier din Rahova, Ferentari, 13 Septembrie, Antiaeriană. Eram căpitan de echipă, mergeam la Venus, îmi plăcea foarte mult ITA Arad, Dermata Cluj, Carmen-ul şi veşnicul CFR Rapid. Lucram în secţia bromograf a Casei Scânteii când Nicolae Velea m-a descoperit. Şi-aşa am ajuns să-i cunosc, încet-încet, pe toţi: Nichita Stănescu, Băieşu, Păunescu şi încă zeci şi sute de scriitori pe care i-am fotografiat.” – ION CUCU

Ion Cucu s-a născut în Bucureşti, la 29 august 1937, şi are studii de medicină neterminate. În anul 1960 a debutat cu fotoreportaje în cotidianul Scînteia Tineretului, unde a format şi a coordonat o echipă de tineri fotoreporteri. În paralel, a colaborat cu Uniunea Scriitorilor din România şi cu gazete literare din Bucureşti şi din ţară.

Din 1975, la revista Luceafărul, a iniţiat rubrica O istorie a literaturii contemporane văzută de Ion Cucu, unde a publicat săptămânal, timp de două decenii, fotografii din viaţa literară românească. Din 1990 este colaborator permanent al revistei România literară. A ilustrat numeroase lucrări de specialitate, dicţionare ale scriitorilor români şi cele mai importante istorii literare, printre care Dicţionarul scriitorilor români (M. Zaciu, M. Papahagi, Al. Sasu), Dicţionarul general al literaturii române (coord. Eugen Simion), Istoria literaturii române contemporane, 1941-2000 (Alex Ştefănescu), Istoria critică a literaturii române (Nicolae Manolescu).

Expoziţii personale: Nichita Stănescu, 60 de ani de la naştere, Ateneul Român, 1993; Poeţi contemporani, în cadrul primului Festival de Poezie al Municipiului Bucureşti, la Uniunea Scriitorilor din România, 2000; Clipe de viaţă, Club “Prometheus”, 2003; Călătoria (7 iunie – 7 noiembrie 2006, Muzeul Naţional al Literaturii Române). În 2006 i-a apărut la editura Charmides volumul I din O istorie literară a privirii, o istorie în imagini a literaturii române postbelice. În mai 2010, Târgul Alternativ de Carte l-a avut invitat de onoare al primei ediţii. În 2010 a apărut primul volum al trilogiei Cucu – Cum ar ar arăta viaţa fără fotografie? (Casa de pariuri literare).

Galeria „La Gard” este deschisă nonstop,  cu ajutorul a 16 panouri expuse pe gardul Parcului Copou din Iaşi. Printr-un concept nonconformist, care-şi propune apropierea publicului larg de artă – şi invers – „La Gard” este singura galerie din România ce prezintă  în aer liber, permanent, o expoziţie de artă plastică.

Clubul cinefililor: “Vizitatorul”, în regia lui Satyajit Ray

Agantuk_15483
Clubul Cinefililor, cu sprijinul Fundaţiei culturale “Timpul”, vă aşteaptă la Casa de Cultură “Mihai Ursachi” a municipiului Iaşi să vizionaţi miercuri, 24 AUGUST 2011 de la ora 18.00, în cadrul unui medalion SATYAJIT RAY:
“VIZITATORUL”
(“Agantuk“, 1991 – color – 120 minute)
*subtitrare în română
realizată de Andrei Mihăilă
Agantuk este un film regizat de Satyajit Ray în anul 1991 şi se bazează pe una din povestirile scurte ale regizorului ‘Atithi‘ . Anila primeşte o scrisoare de la un om care pretinde a fi unchiul ei. Omul care pretinde a fi Manomohan Mitra apare şi stă cu familia, declarând că el este un antropolog, care a călătorit peste tot în lume. Anila este suspicioasă, dar fiul ei consideră că vizitatorul este chiar unchiul. Conflictul central al filmului îl constituie chiar identitatea acestui om şi lupta familiei de a-l accepta sau respinge. Vizitatorul este bănuit că a venit să ceară cota de moştenire care i s-ar fi cuvenit dacă-şi dovedea identitatea, de aceea Anila crede că acesta venise doar cu aceste planuri. Filmul a fost produs de ‘National Film Development Corporation of India şi este considerat a fi o comedie fin , realizată în cel mai pur stil clasic cu un mesaj social foarte clar şi bine conturat în rolurile personajelor. (sursă: cinemarx.ro).

Mircea Dinescu în lectura lui Lucian Dan Teodorovici

Mircea Dinescu 1

Mircea Dinescu 2

Mircea Dinescu 3

Desfăşurat fără oprire, zilnic, din aprilie 2008 şi pînă astăzi, proiectul “Copou – Parcul poeziei” a creat în Parcul Copou din Iaşi un spaţiu public special, destinat promovării poeziei şi a poeţilor români, prin transmiterea de poezii, în format audio, cu ajutorul unor boxe amplasate în zona „Teiul lui Eminescu”.

Versurile a o sută de mari autori români au putut fi audiate zilnic, timp de două ore, dimineaţa şi după-amiaza.

Mircea Dinescu în “Copou – parcul poeziei”

header_dinescu

În perioada 15-28 august  2011, în fiecare zi, între orele 11-12 şi 17-18,
în zona „Teiul lui Eminescu” din Parcul Copou,
puteţi asculta, în format audio, poezie de Mircea Dinescu

Mircea Dinescu (1950). Debutează cu poezie în 1967, în revista “Luceafărul”, și editorial cu Invocație nimănui (1971, volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut). Este redactor la Luceafărul (1976-1982) și România literară (1982-1989). În urma interviului acordat în februarie 1989 cotidianului “Libération”, în care ataca explicit regimul Ceaușescu, este supus arestului la domiciliu și i se ia dreptul de semnătură. După Revoluția din 22 decembrie 1989 este președintele Uniunii Scriitorilor (1990-1993), înființează revistele de satiră politică “Academia Caţavencu” (1991), “Plai cu boi” (2001), “Aspirina săracului” (2003). Prezență activă, una dintre personalitățile cunoscute ale societății civile, Mircea Dinescu are constante intervenții critice, televizate și publicistice.

Volume publicate: Invocație nimănui (1971), Elegii de cînd eram mai tînăr (1973), Proprietarul de poduri (1976), La dispoziția dumneavoastră (1979), Teroarea bunului simț (1980), Democrația naturii (1981), Exil pe o boabă de piper (1983), Rimbaud negustorul (1985), Moartea citește ziarul (1989), O beție cu Marx (1996),  Pamflete vesele și triste (1996), Nelu Santinelu (1998), Corijent la cele sfinte (2004), Femeile din secolul trecut (2010).

Doamne-Fereşte

Istoria parcă ne duce-n burtă

şi parcă a uitat să ne mai nască,
preafericiţii cu privirea scurtă
sorb borşul dogmei ce le plouă-n bască,
făcînd spre lucruri zilnic reverenţe
căci cine ştie ce episcop doarme
în polonic, în coşul pentru zdrenţe,
în ţevile acestor triste arme
unde Nebunul îşi cloceşte crima
şi ne omoară fiindcă ne iubeşte,
cînd ne e foame desenează peşte,
cînd vine frigul arestează clima,
opriţi Istoria – cobor la prima
opriţi la staţia Doamne-Fereşte

Powered by WordPress | Designed by: diet | Thanks to lasik, online colleges and seo