În perioada 15-28 august  2011, în fiecare zi, între orele 11-12 şi 17-18,
în zona „Teiul lui Eminescu” din Parcul Copou,
puteţi asculta, în format audio, poezie de Mircea Dinescu

Mircea Dinescu (1950). Debutează cu poezie în 1967, în revista “Luceafărul”, și editorial cu Invocație nimănui (1971, volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut). Este redactor la Luceafărul (1976-1982) și România literară (1982-1989). În urma interviului acordat în februarie 1989 cotidianului “Libération”, în care ataca explicit regimul Ceaușescu, este supus arestului la domiciliu și i se ia dreptul de semnătură. După Revoluția din 22 decembrie 1989 este președintele Uniunii Scriitorilor (1990-1993), înființează revistele de satiră politică “Academia Caţavencu” (1991), “Plai cu boi” (2001), “Aspirina săracului” (2003). Prezență activă, una dintre personalitățile cunoscute ale societății civile, Mircea Dinescu are constante intervenții critice, televizate și publicistice.

Volume publicate: Invocație nimănui (1971), Elegii de cînd eram mai tînăr (1973), Proprietarul de poduri (1976), La dispoziția dumneavoastră (1979), Teroarea bunului simț (1980), Democrația naturii (1981), Exil pe o boabă de piper (1983), Rimbaud negustorul (1985), Moartea citește ziarul (1989), O beție cu Marx (1996),  Pamflete vesele și triste (1996), Nelu Santinelu (1998), Corijent la cele sfinte (2004), Femeile din secolul trecut (2010).

Doamne-Fereşte

Istoria parcă ne duce-n burtă

şi parcă a uitat să ne mai nască,
preafericiţii cu privirea scurtă
sorb borşul dogmei ce le plouă-n bască,
făcînd spre lucruri zilnic reverenţe
căci cine ştie ce episcop doarme
în polonic, în coşul pentru zdrenţe,
în ţevile acestor triste arme
unde Nebunul îşi cloceşte crima
şi ne omoară fiindcă ne iubeşte,
cînd ne e foame desenează peşte,
cînd vine frigul arestează clima,
opriţi Istoria – cobor la prima
opriţi la staţia Doamne-Fereşte