Copou Parcul Poeziei - Dan Giosu

 

NOSTALGIE ÎN DO

 E-un timp când amintirile te dor

Chiar de tăciunii-n vatră sunt la fel

Întinereşti pe-o notă de rondel

Fosforescenţi în cenuşeala lor.

Chiar dacă peste fructe ai cimentat cuvinte

Cu ruginii decoruri de-un nefiresc penaj

În toată-nvălmăşeala aceasta eşti un dinte

Ce nu-şi mai are rostul în marele-angrenaj.

…Când zugrăvit în goană bătrânul tău penel

Nu-i pasă de se varsă paharul pe covor

Şi uită-te, tăciunii în vatră sunt la fel –

Fosforescenţi în cenuşeala lor.

 

 

Dan Giosu (24 martie 1960, Bucureşti) este un poet şi prozator. A absolvit Liceul de Arte şi Meserii „Gh. Asachi” din Iaşi în 1980, an în care debutează cu poezii în revista „Convorbiri literare”. O perioadă este redactor la revista „Timpul”, colaborând apoi la „România literară”, „Cronica”, „Dialog”, „Opinia studenţească”, „Convorbiri literare” etc. Publică volumele Întoarcerea cuvintelor (1983), Liber ca pasărea (1989), Scândura lui Afansol (1991), Patru plus îngerul (1994) şi Pătratul umbrei (1995). Obţine Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi (1993), Premiul revistei „Cronica” (1994) şi Marele Premiu al Festivalului de Poezie de la Petroşani (1995).

Poet al generaţiei ’80, Giosu cultivă mai multe tipuri de discurs, oscilând între construcţia amplă, bine întemeiată pe anumite structuri metaforice, şi schema poetică simplă. De asemenea, îşi organizează textele fie în serii de catrene şi distihuri, fie în formule libere, care nu impun nici o constrângere formală. Este adeptul combinaţiilor lexicale inedite, deşi nu are o opţiune decisă în sensul forţării limbajului poetic: „Sângele meu îngheaţă / iarna în formă de pasăre, / se ridică cu roşii aripi / deasupra oraşului nostru / desenat pe nisip.”

Există numeroase ecouri, anumite zone intertextuale, nesemnalate, care vin în sprijinul propriului discurs. Giosu nu se fereşte de repetiţii, dar cuvintele apar de fiecare dată altfel, se diferenţiază semantic, mai ales atunci când fac parte din acelaşi poem. Este remarcabil faptul că poetul îşi construieşte cărţile în jurul câte unei metafore, de aceea unele texte se resemantizează atunci când sunt recitite din perspectiva întregului, fapt vizibil mai ales în volumele Liber ca pasărea şi Patru plus îngerul.

Un loc aparte printre scrierile lui Giosu îl ocupă volumul Scândura lui Afansol. Cartea reprezintă o culegere de texte parodice scrise într-un limbaj concis. Imaginile sunt de cele mai multe ori abstracte, iar cititorul asistă la luarea în răspăr a tuturor mijloacelor clasicizate de expresie narativă (Memoria,Povestea lui Inel Pirinel, Mortul, Situaţia lui Amurad Turcul). După ce şi-a însuşit experienţa avangardismului, scriitorul pare că vrea să se detaşeze de ea, singura metodă fiind aceea de a ridiculiza însăşi „lumea pe dos” a unor scriitori precum Urmuz sau Daniil Harms.

 

Opera literară

• Întoarcerea cuvintelor, Iaşi, 1983;

• Liber ca pasărea, Iaşi, 1989;

• Scândura lui Afansol, Iaşi, 1991;

• Patru plus îngerul, Iaşi, 1994;

• Pătratul umbrei, Iaşi, 1995.

 

În perioda 13 – 27 august 2012, în fiecare zi, între orele 10-11 şi 17-18,  în zona „Teiul lui Eminescu” din Parcul Copou, puteţi asculta, în format audio, poezie de Dan Giosu 

Skip to content