In perioada 27 noiembrie – 30 decembrie 2017, pe simezele Galeriei “Labirint” a Casei de Cultură “Mihai Ursachi” va fi prezenta expozitia Ioanei Palamar, “Expresii interiorizate”.
Expoziţia Ioanei Palamar se poate citi pornind de la nivelul vizibilul, perceptibilului – portretele, se poate simţi la nivelul afectului –tulburarea privitorul prin stările accentuate de expresiile faciale ale fiecărui personaj şi se poate trăi la nivelul imaginarului – care facilitează imersiunea ȋn propria sondare a eului. Eleganţa cuceritoare a liniei, capacitatea de concentrare simbolică, ierarhia culorii, dualitatea dintre experienţa trăită şi experienţa actului artistic, toate sunt cucerite sub presiunea unei viziuni artistice unificatoare. Ceea ce rezultă este o psihologizare a limbajului vizual ȋn care realul propus sau perpetuitatea trecerii înrerupte trezeşte în spectator stări de o autentică intensitate emoţională.
O lume a trăirilor, a luptelor interiorizate se dezvăluite privindu-le dinspre stare de solititudine asumată, cea a ochilor ȋnchişi, feriţi de pleoape ȋn faţa intruziei externe, ȋnspre cea de esenţializare, sub forma pupilei dilatate ce cuprinde ȋn fiecare segment un fragment de viaţă. Portretul/autoportretul este numitor comun, dar acesta nu se deschide decât ca pretext pentru auto-analiză. Fiecare reprezentare serveşte drept punct de plecare pentru epurarea unei tensiuni, conectându-se de suită prin capacitatea sa de a transmite mai mult de un mesaj sau o stare de fapt. Portretul este suportul pe care artista ȋşi proiectează temerile, ȋşi găseşte echilibrul şi acceptă ceea ce Kundera numea “insuportabila uşurătate a fiinţei”.
Ioana Palamar reconsideră conceptele de realitate-tangibilitate şi efemeritate prin intermediul chipului (mai mult ca substitut decât extensie a corpului), accentuând diferitele nivele de fragilitate ale eului. În ȋncercarea de a depăşi reprezentarea clasicizată ȋn redarea portretului, artista prioritizează aspectul visceral al emoţiei pe care-l descompune ȋn straturile dermei, ȋn genele şi membranele circulare ale ochiului. Dar ceea ce interesează este, ȋn cele din urmă, cât suntem dispuşi să ne asumăm din destăinuirile artistei, cât putem cuprinde cu privire, simţirea şi gândul din acest sincer exerciţiu introspectiv.
